II.

Sărutul-etern leagăn al seducţiei

                Deşi se vedeau acum pentru prima dată,Maria şi Cosmin se comportară de-a lungul întregii seri ca şi când undeva,cândva,într-un alt timp şi spaţiu,ei s-ar fi cunoscut deja.De fiecare dată când privirile lor se întâlneau,atracţia dintre ei doi creştea.Subiectele de discuţie variau şi se bucurau de o fluenţă în dezbatere ce îi fascina pe fiecare dintre cei doi,în parte.Locaţia fusese aleasă cum nici că se putea mai bine:un pub englezesc,aflat la subsolul unei clădiri din inima Bucureştiului,cu lumini obscure si muzică veche,ingrediente perfecte de altfel pentru o seară romantică...în jur câteva cupluri,sărutându-se pasional...în pahare licori îmbietoare...în corpurile lor dorinţa care,nestăvilită, începuse deja să-şi facă cuiburi.Lăsându-se purtată de val, ameţită de vaporii de alcool şi de gudroanele din aer,Maria se rezemă uşor pe pieptul lui Cosmin.Din ce în ce mai relaxată,poate şi pentru că simţea cum sângele pulsa înfierbântat în inima lui,accentuându-i bătăile tracasate,Maria îşi plecă lejer capul cu faţa spre Cosmin,şi îl sărută.Pentru o clipă timpul a stat în loc.Mii de fiori străbăteau,într-un ritm asemeni bătăilor aripilor de fluturi ,prin stomacul Mariei.Senzaţii necunoscute,contradictorii,puseseră stăpânire pe corpul şi mintea ei,aceasta din urmă levitând cu mult deasupra lor.Maria visa.Timpul zburase însă.Ora era târzie,localul pe punctul de închidere.Cu o urmă de regret,Maria se resemnă că seara minunată era din ce în ce mai aproape de sfârşit.O ultimă gură de licoare,un ultim fum de ţigară,şi cei doi plecară.Maria rămâne plăcut surprinsă în momentul în care Cosmin alege să meargă împreună câteva străzi , pe jos -pentru a nu conduce sub influenţa alcoolului – până la un hotel din apropiere,de unde urmau să ia împreună un taxi.Promenada era mai mult decât binevenită pentru amândoi,prilej perfect pentru a respira aerul puternic al iernii,ţinându-se de mână,ca doi copii inocenţi,pe Calea Victoriei.Maria radia.Un zâmbet sincer,intens,se aşternuse pe faţa ei angelică,şi nu părea să vrea să mai dispară vreodată.Cosmin o privea din când în când,şi-i răspundea la zâmbetul radiant cu un zâmbet inocent caracteristic numai lui.Ajunşi la hotel,în camera lui de hotel,Maria este cuprinsă de îndoială.”-Oare ce caut eu aici?Iar am băut prea mult...şi,totuşi...el...”moment în care Maria se sperie de propriile-i gânduri şi,temându-se de vocea acestora ce răsuna nestingherit în mintea ei,alege să o ignore...cel puţin pe moment.Deşi ignora totul,nu mai putea schimba nimic.Săgeata lui Cupidon ţintise,se pare,adânc în inima ei.După un sfert de oră,două,după câteva îmbrăţişări şi sărutări fierbinţi,un energizant şi 1-2 ţigări,cei doi părăsesc camera de hotel,pentru a lua un taxi ce avea să îi lase pe fiecare la destinaţii diferite,spre tristeţea amândurora,chiar dacă Maria încerca să pară mai mult decât mulţumită de cum se încheia acea noapte superbă.